Deja ai completat în minte cu zahăr, sare, grăsimi și altele pe care le auzi repetat de foarte mult timp, așa-i? Ei bine, nu despre asta vom vorbi noi astăzi.
Dintr-un motiv extrem de simplu. Pentru că, dacă ne dorim o viață sănătoasă, este esențial să fim conștienți de și să gestionăm și alte tipuri de excese, mult mai subtile, dar la fel de periculoase pentru echilibrul și binele nostru general.
Gânduri și percepții
» Un astfel de exces este persistența gândurilor negative, care nu doar că alimentează fricile și induc panica, dar declanșează un ciclu nesfârșit de stres cu repercusiuni grave asupra sănătății noastre mentale și fizice.
» Perfecționismul în exces poate deveni un inamic insidios, ducând la procrastinare și auto-sabotaj, care, la rândul lor, împiedică începerea sau finalizarea proiectelor și generează un cerc vicios de frică și frustrare. Căutând mereu perfecțiunea te blochezi în căutarea unui ideal intangibil și îți va fi din ce în ce mai greu să acționezi, să schimbi și să te bucuri.
» Comparațiile constante cu alții. Fie că ne comparăm în mod nefavorabil cu ceilalți, sau, la polul opus, ne supraevaluăm, ambele extreme sunt nesănătoase și pot duce la distorsionarea percepției asupra realității și a propriei valori, erodând stima de sine și alimentând sentimente de neîmplinire.
» Generalizările și maximizările, două extreme în interpretarea evenimentelor, pot altera modul în care ne raportăm la realitate. Tendința de a vedea lucrurile în alb sau negru, fără nuanțe, poate duce la o percepție distorsionată și răspunsuri emoționale neadecvate. Pe de altă parte, există tendința de a minimaliza propriile realizări, iar de aici este doar un pas până la scăderea sau chiar pierderea motivației și la devalorizarea propriului potențial. Citește și articolul ăsta, vei afla lucruri interesante.
Viața personală și profesională
» Relațiile toxice, care pot include orice tip de relație, de la cele cuplu la prietenii sau legături de familie, sunt adesea pline de tensiune și conflict și pot avea un impact negativ asupra sănătății mintale și fizice. Este important să recunoaștem aceste relații și să ne distanțăm de ele pentru a ne menține sănătatea emoțională.
» Excesul de muncă (workaholism). Această suprasolicitare poate culmina în burnout, o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală, care reduce paradoxal, inclusiv productivitatea și eficiența. Workaholismul afectează negativ și relațiile personale și ne împiedică să mai experimentăm starea de bucurie și satisfacție. Implementarea de strategii de gestionare a timpului și stabilirea de limite clare între muncă și viața personală pot ajuta la prevenirea acestui ciclu dăunător.
» Excesul de confort. Și aversiunea la risc. Nu confortul canapelei, deși e și asta o problemă. Vorbim însă despre tendința de a rămâne cu orice preț în situații familiare și sigure, evitând orice formă de schimbare sau provocare. Când confortul devine o constantă, lipsa de stimuli noi și provocări duce la o scădere a adaptabilității și a rezilienței, lăsându-ne complet nepregătiți pentru schimbările inevitabile ale vieții. Pe plan profesional, aceasta poate duce la pierderea oportunităților de avansare sau la rămânerea în urma evoluțiilor tehnologice și de piață. Pe plan personal, poate reduce dorința de a explora noi interese sau de a forma relații semnificative.
Tehnologie și informație
» Consumul excesiv de conținut pe rețelele de socializare. Nu doar că pierdem cea mai importantă resursă pe care o avem, timpul, dar ne distrage adesea de la activități mai importante, ne scade productivitatea și ne setează standarde nerealiste.
» Excesul de tehnologie și privitul nesfârșit într-un ecran care domină majoritatea aspectelor vieții cotidiene, de la muncă până la distracție. Lumina albastră emanată de aceste dispozitive digitale este cunoscută pentru efectele sale dăunătoare asupra ciclurilor naturale de somn, perturbând producția de melatonină și compromițând calitatea odihnei nocturne. În afară de impactul asupra sănătății fizice, tendința de a verifica constant telefoanele și de a fi prea absorbiți de lumea digitală duce la neglijarea interacțiunilor față-în-față, slăbind legăturile umane și crescând sentimentul de izolare.
» Consumul excesiv de informații. „Infobesity”, sau obezitatea informațională, este un termen care descrie consumul excesiv de informații, o condiție din ce în ce mai răspândită în era digitală. Acesta se referă la ingestia constantă de date, știri, notificări și mesaje care ne bombardează în fiecare zi, provocând o suprasolicitare cognitivă și generează o stare de oboseală mentală, dificultăți în concentrare și în luarea deciziilor eficiente. Paradoxal, deși avem acces la o cantitate imensă de cunoștințe, infobesity ne poate împiedica să gândim clar și profund, să reflectăm și să generăm idei valoroase.
Și lista poate continua. Ce ai citit mai sus reprezintă doar câteva lucruri pe care, deși sunt evidente, nu le conștientizăm. Și poate a venit momentul să o facem.
Moderația și echilibrul în toate aspectele vieții noastre ne vor duce către ceea ce ne dorim. Avem nevoie nu doar de o dietă alimentară, ci și de una mentală și emoțională dacă vrem să trăim și mult și bine. Da, nu este ușor, dar nu e nici imposibil.
Vrei să faci o schimbare și nu știi cum și nici când sau de unde să începi?
Permite-mi să te ajut. Ghidul pentru transformare ar putea fi un start bun. De asemenea, Abecedarul schimbării este un instrument extrem de valoros. Te-ar ajuta mai mult o conexiune umană directă? Hai la întâlnirile de duminică și/sau programează o întâlnire gratuită cu mine.