Nu pot înțelege pentru nimic în lume de ce ne certăm pentru mâncare. De ce omnivorii vor neapărat să arate vegetarienilor/veganilor cât sunt ei de tâmpiți că au devenit „ierbivori” (citez dintr-o postare de Facebook a unui prieten pasionat de cărnuri) și de ce vegetarienii/veganii vor cu tot dinadinsul să dovedească că sunt deștepți și că ceilalți, dacă nu se trezesc mai repede, vor muri de tineri.
Evident, între cele 2 extreme, regăsim o multitudine de alte atitudini, dar puțini sunt cei care informează fără să pună o „pecete” și fără să ia o poziție împotriva celuilalt.
De ce nu putem mânca fiecare dintre noi ce vrem să mâncăm? De ce nu ne putem informa pur și simplu și să luăm o decizie firească, personală, conformă cu ceea ce suntem și simțim, fără să încercăm să îi convingem pe ceilalți că noi deținem adevărul absolut?
Habar nu am, cu siguranță știu că toată răzvrătirea asta nu aduce nimic bun. Nici vegetarienilor, nici omnivorilor. Probabil că nici unii, nici alții nu dețin adevărul absolut. Să dau un singur exemplu, margarina era promovată ca fiind extrem de sănătoasă până acum câțiva ani, acum e nocivă, dar de găsit o găsim în continuare. Poate că adevărul e undeva la mijloc și dacă am învăța să ne ascultăm corpul, lăsând la o parte dorința de a arăta cât suntem de deștepți, ne-ar fi mai bine.
Poate că nu aș fi scris niciodată materialul ăsta dacă ieri nu aș fi găsit pe Facebook un articol postat de câțiva dintre prietenii mei. Din mesajele de „întâmpinare” știam că trebuie să mă aștept la un material contra vegetarienilor (nu e primul, probabil nu va fi nici ultimul), dar nu mi-am imaginat că voi citi povestea unui experiment personal făcut de un domn (medic, de altfel) transmis pe post de concluzie al unui studiu aproape științific.
M-am amuzat copios citind comentariile, câteva dintre ele chiar mai documentate decât opiniile domnului doctor, care ar fi fost ok să scrie o opinie personală simplă, fără a da verdicte.
Unul dintre comentarii este mult peste așteptări și este semnat de Emanuel Ciobanu, vă recomand să îl citiți, indiferent de ce obiceiuri culinare aveți. Asta dacă nu se va pierde într-o mare de comentarii. Spicuiesc puțin din ce a scris el aici, pentru că e interesant ce spune, e de citit și e de verificat (toate informațiile trebuie verificate din mai multe surse, mai ales cele care duc la decizii de viață, dar dacă nu vrei să citești ce a scris treci peste paragraful următor și continuă articolul):
Lipsa „forței” pe care a sesizat-o este cauzată mai degrabă de malnutriție – aport caloric inadecvat. Unii „curioși” de veganism se hrănesc prost (mai prost decât de obicei) pentru că e doar un test și conștient sau nu își doresc eșecul pentru a se întoarce la mult iubita fripturică. […] chiar și pâinea albă are toți aminoacizii esențiali. Da, îi are pe toți însă (doar) unul dintre ei, lizina, se găsește într-o cantitate mai mică decât este considerată ideală și prin urmare, pâinea albă are un scor mic al calității proteinei. Dacă ești adult cu greutatea de 70 kg, vrei să mănânci doar pâine pe o perioadă lungă de timp și nu vrei să suferi din pricina deficitului de lizină ar trebui să mănânci aproximativ 1kg de pâine pe zi. Asta ar însemna aprox. 2660 calorii și 80 grame de proteine – peste necesarul zilnic absolut. […] Apropo, „dieta” cu pâine albă ți-ar oferi 150% din doza zilnică necesară de calciu, 210% din cea de fier, 50% din cea de zinc ș.a.m.d. Dacă chiar dorești să mănânci doar pâine, combină pâinea albă cu cea integrală iar cantitatea unor micronutrimente va crește (zinc 120% DZR). […] Mai puțin de 200 grame de soia boabe fierte conferă necesarul zilnic de aminoacizi esențiali și aprox. jumătate din necesarul absolut de proteine […] ovăzul este bogat în nutrimente: 100 grame de fulgi de ovăz (boabe zdrobite) conțin 24% din DZR fier și zinc, 13 grame de proteine cu scor mare (95). Carnea de vită friptă are scorul 94 și numai 10-15% DZR fier. E adevărat că și conținutul de proteine este mai mare, 33 grame. (Datele despre conținutul nutrițional al alimentelor sunt preluate de la United States Secretary of Agriculture via http://nutritiondata.self.com/) […] Vitamina B12 nu este produsă de animale, ci de bacterii care sunt prezente în intestinele animalelor, ale oamenilor și în rumenul animalelor rumegătoare. Animalele non-rumegătoare obțin B12 atunci când mănâncă de pe solul contaminat chiar cu fecale. […] Medicul Vasi Rădulescu lasă impresia că dieta vegană te predispune la îngrășare. Realitatea este însă alta! Chiar anul acesta în revista Nature a fost publicat un studiu în care participanții (supraponderali, obezi, suferinzi de diabet, boli cardiovasculare) au putut mânca „pe săturate” o dietă vegetală. Rezultatele: subiecții au slăbit în medie 12kg într-un an, unii dintre ei au putut renunța la medicamente dar și alți parametri au fost ameliorați. Niciunul nu s-a îmbolnăvit din cauza dietei (https://www.nature.com/nutd/journal/v7/n3/pdf/nutd20173a.pdf) […] Anul trecut a fost publicat un studiu realizat în cadrul Universității Oxford despre impactul dietei asupra sănătății, mediului și asupra bugetului de asigurări de sănătate. Concluzia este că adoptând diete care respectă recomandările (mai puțină carne) cuprinse în ghidurile emise de autorități, 5,1 milioane de decese ar putea fi evitate până în anul 2050 (150 000 pe an), 7,3 milioane de decese dacă ar fi adoptată dieta vegetariană și 8,1 milioane decese (aproximativ 238 000 pe an) dacă ar fi adoptată dieta vegană. Jumătate dintre decesele evitate ar fi datorate reducerii consumului de carne roșie iar cealaltă jumătate datorită creșterii consumului de fructe, legume și reducerii numărului de persoane supraponderale și obeze. Dieta vegană reduce cel mai mult emisia gazelor cu efect de seră, cu 70%, ceea ce ar aduce și un beneficiu economic de 570 miliarde dolari. Schimbarea dietei ar putea, de asemenea, reduce cheltuielile publice legate de sănătate cu o valoare cuprinsă între 700 și 1000 miliarde dolari pe an (http://www.oxfordmartin.ox.ac.uk/news/201603_Plant_based_diets).
Dacă ai ajuns până aici deja ți-ai făcut o părere și posibil chiar să îmi fi pus eticheta de „vegană”. Ei bine, nu sunt vegană. Dar nu sunt nici omnivoră. Sunt lacto-vegetariană. De 9 ani. Nu numai că nu am murit, că am energie cât pentru 5 omnivori, dar mi-am îmbunătățit starea de sănătate și viața. Nu voi deveni vreodată vegană, nu cred în extreme și nici în excese (veganismul mi se pare o extremă, la fel cum mi se pare și dieta cu un aport foarte mare de carne și deficit de fructe și legume).
Cred că trebuie să fim echilibrați și să mâncăm fiecare cum știe și cum e potrivit pentru el. Din familia mea sunt singura persoană care nu mănâncă nici un fel de carne, nici măcar pește, iar până la ora asta am putut găsi modalități de a sta împreună la masă fără să ne certăm sau să încercăm să ne convingem unul pe altul că suntem mai deștepți decât suntem.
Ne respectăm reciproc și mâncăm ce vrem să mâncăm fără să intrăm în conflicte unul cu altul. Și ei mănâncă ce mănânc eu, iar mie dacă mi se face poftă de puțină friptură gust din farfuria lor fără să îmi dea nimeni nici peste mână, nici peste ochi. De obicei poftele vin în urma unor perioade în care m-am alimentat prost, din lipsă de timp sau din lene. A fi vegetarian implică niște obiceiuri ușor diferite și ceva interes pentru ceea ce bagi în gură.
Cum am devenit vegetariană? Culmea, nu în urma articolelor citite sau a filmelor de youtube, nici pentru că era o modă, ci în urma unui sfat medical. Acum 9 ani am avut o mică problemă la rinichi și doctorul mi-a spus că o vreme ar fi bine să elimin carnea. Super, mi-am spus, pot mânca doar covrigi și cartofi prăjiți! Desigur, după o săptămână de covrigi, mi-am dat seama că trebuie să fac altceva. Și am început să mă documentez și să întreb.
Am întrebat printre oameni specializați, nu m-am informat de pe youtube (deși se pot găsi chestii foarte bune și acolo). 3 săptămâni mai târziu aveam niște dureri cumplite în zona ficatului, care m-au speriat teribil. M-am întors la doctor, care a început să râdă: este un proces normal de detoxifiere, va trece, dă-i puțin timp. A trecut în următoarele zile.
După o lună a început să-mi placă să mănânc. Era o noutate pentru mine. Nu mi-a plăcut să mănânc până la vârsta de 34 ani. Apoi mi-am dat seama că migrenele au început să se rărească și să scadă în intensitate (o problemă cu care mă confruntam de mai mult de 20 ani, de pe la 11-12 ani). Apoi am simțit că sunt mai energică, am mai multă poftă de viață, am nevoie de mai puțin somn și mă simt mai bine cu totul.
Când doctorul mi-a spus că pot reveni la carne eram atât de transformată încât i-am spus că mai bine mă îmbolnăvesc la loc decât să fac asta. Mama a fost singura care a reacționat, pe moment, spunându-mi că am înnebunit și că ea nu știe ce să-mi dea de mâncare dacă mă duc acasă, dar după ce am discutat și i-am explicat cum mă simt, mi-a mărturisit că am refuzat carnea până pe la 4 ani și că doar păcălită am reușit să mănânc.
Și atunci am înțeles de ce nu mi-a plăcut niciodată să mănânc, de ce nu îmi venea să mă așez la masă, de ce din tot ce era în farfuria mea lăsam mereu la urmă carnea, nu salata și de ce mă simțeam atât de bine după ce am renunțat la carne.
Am aflat ulterior că organismele sunt diferite și că unii, pur și simplu, au intoleranță la carne așa cum alții au la lapte sau la nuci sau la altceva. Am mai aflat și o parte dintre lucrurile pe care le spune omul ăla în comentariul trunchiat de mai sus (dacă ai sărit peste el, poate te întorci și îl citești) și multe altele.
Dar lecția cea mai importantă a acestor ultimi ani a fost cumpătarea și toleranța. Vrei să mănânci carne? E minunat, fă-o. Dar nu mânca dimineața, prânz și seara doar carne. Vrei să fii vegan, fii. Dar informează-te bine și fă-ți un regim alimentar optim pentru tine. Vorbește cu un nutriționist, găsește opinii avizate, ai grijă să mănânci tot ce trebuie și să nu îți destabilizezi organismul.
Personal cred că ceea ce mănânci trebuie să te ajute și că dincolo de alimentație sunt mulți alți factori de care trebuie să ții seama pentru a avea parte de o viață sănătoasă. Degeaba mănânci bine și sănătos dacă trăiești în stres, dacă emoțional nu ești echilibrat, dacă nu te bucuri de viață, dacă folosești cosmetice chimice (gelul de duș cu care te speli zilnic ar putea să îți facă mai rău decât o friptură sau un pachet de țigări, știai asta?) și multe altele.
Viața sănătoasă nu înseamnă doar ce bagi în gură (vezi că în gură bagi și pasta de dinți, citește ce conține) și, de multe ori, fie că suntem vegetarieni sau omnivori, tot un drac este la ce găsim prin supermarketuri și chiar prin piețe pe alocuri.
De cele mai multe ori mă feresc de supermarketuri, mai ales dacă vorbim de ingrediente sau produse pe care le pot găsi prin magazine naturiste. Cum sunt comodă de fel, fac comenzi online de cele mai multe ori, scutind și timp și, de regulă, și bani. Unul dintre preferatele mele este Vegis.ro, pot lua de acolo și suplimente și ingrediente și cosmetice. Livrează bine și repede, iar produsele sunt bune și suficient de variate cât să ai alternative când te plictisești.
Iar înainte de a pleca de aici, uită-te la filmulețul pe care ți l-am pregătit. Promit că nu e ceva care proslăvește veganismul, e doar o opinie documentată a unui om echilibrat. Mi-aș dori să cred că pleci în urma acestui articol o idee mai tolerant și dacă tu consideri că poți face un bine dându-l mai departe, te încurajez să folosești butoanele de share de mai jos. Și să nu uit, articolul de la care am plecat e aici.
P.S. Domnule doctor, dacă veți citi vreodată asta, scoateți măcar „deficitul de atenție”, puțeti reformula fără să jigniți pe nimeni, sunt mulți vegani care nu doresc să impună nimic și care nu fac altceva decât să trăiască în acord cu alte principii, care e clar că nu vă sunt comune. Atât. Nu prea văd de ce veganul ar trebui „să trăiască într-o umilință aparte” și nici de ce credeți că ar fi vreunul dintre noi, vegan sau nu, superior altuia. Aș spune să fim umili cu toții și să conștientizăm că poate nu le știm chiar pe toate.
Îți place ce scriu? Atunci abonează-te la newsletter și îți voi trimite pe email info de câte ori apare ceva pe blogul ăsta. Te pot ajuta? Sunt aici pentru tine. Vrei să citești și altceva? Urmărește pagina de recomandări.