Ne judecăm continuu. Suntem cei mai răi critici pe care i-am putea avea vreodată. Indiferent cine ne-ar judeca, ne-ar certa, ne-ar spune ceva, nimeni nu ar putea vreodată să ne judece atât de aspru precum o facem noi înșine.
Ne certăm continuu că am făcut sau că nu am făcut, că am văzut sau nu am văzut, că am luat o decizie sau nu am luat o decizie când trebuia, că am așteptat prea mult sau că ne-am aruncat cu capul înainte, că am terminat o relație care nu era chiar așa rea sau că am intrat într-o relație… zi după zi, după zi găsim ceva pentru care să ne reproșăm.
Am fost educați de mici să facem asta și îi învățăm și noi pe cei mici să facă la fel.
Ce trebuie să înțelegem? A fi conștient de faptul că am făcut ceva greșit este un lucru foarte bun. Dar să ne judecăm mereu și să ne spunem continuu cât de proști am fost nu mai este un lucru care ține de conștientizare și numai bun nu e. Majoritatea ne vorbim foarte urât și folosim niște expresii uluitoare când ne spunem ceva, lucruri pe care niciodată, în niciun fel de context, nu le-am spune altcuiva.
Conținut premium
Acest material este exclusiv pentru abonați. Poți plăti doar acest material sau un abonament lunar care îți dă acces la toate materialele.